Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat marti, in fata comisei speciale pentru legile Justitiei ca Directiva Parlamentului European privind prezumtia de nevinovatie trebuie transpusa, iar daca Parlamentul nu o va face, Guvernul va fi indreptatit sa emita o ordonanta de urgenta pentru modificarea Codurilor penale.
“Indiscutabil, ea trebuie transpusa. Avem termenul aprilie 2018. Eu sunt convins ca Parlamentul o va transpune (…) Faptul ca daca legea, dintr-un motiv sau altul, intr-o forma sau alta, nu va trece de Parlament si nu va fi promulgata, publicata in Monitor, astfel incat sa produca efecte juridice, Guvernul este indreptatit sa emita o ordonanta de urgenta pentru transpunerea directivei”, a declarat Tudorel Toader.
Ministrul Justitiei a mai spus ca, daca un proces s-a desfasurat in lipsa faptuitorului, acesta trebuie informat, iar in acest sens trebuie transpusa garantia constitutionala prevazuta in directiva.
“In Cod (penal – n.r.) trebuie transpusa garantia constitutionala, trebuie transpusa prevederea din directiva, in sensul ca nu este suficient de a ne bucura de prezumtie, trebuie ca faptuitorul sa fie informat si atunci avem termenul acela din directiva, daca procesul s-a desfasuat in lipsa lui, fara stiinta lui (a faptuitorului – n.r.), sa fie informat”, a mai spus Toader.
Acesta mai afirma ca este necesar ca din Codul de procedura penala sa fie eliminata componenta subiectiva, iar sintagmele “dubii rezonabile” si “suspiciuni rezonabile” contin aceasta componenta.
“Aici, probabil, voi intra partial in dezacord cu unii dintre dumneavostra. Nu este suficient sa ai la nivel de directiva o astfel de obligatie, nu este suficient sa ai la nivel de Constitutie un astfel de principiu, este necesar ca legislatia infraconstitutionala, din care face parte si Codul de procedura penala, sa ofere suficiente garantii pentru consacrarea prezumtiei de nevinovatie (…) In opinia mea, pentru transpunerea directivei, ca garantie a prezumtiei de nevinovatie, trebuie ca din actualul Cod de procedura penala sa renuntam, acolo unde este cazul, la componenta subiectiva a actului de justitie. Vreau sa spun ca avem in Codul de procedura penala, cu privire la probatorii, doua sintagme cu un continut relativ asemanator. Procedura penala vorbeste despre dubii rezonabile, alteori procedura vorbeste de suspiciune rezonabila. Prin urmare, daca nu identificam deosebiri majore intre dubiul juridic, dubiu rezonabil si suspiciunea rezonabila, nu se justifica deosebirea terminologica de redactare. Si dubiul si suspiciunea contin o componenta subiectiva”, a mai spus ministrul.
Toader a vorbit si despre faptul ca “garantia independentei procuroului si judecatorului nu sta in a-i lasa libertatea sa aprecize el daca are un dubiu sau o suspiciune rezonabila, ci sta in libertatea si obligatia de a interpreta legea asa cum este ea”.
