Veninul de albine este o substanţă organică foarte complexă. În aparenţă, este un lichid clar şi apos, dar pe lângă apă (88%) conţine glucoză, fructoză, proteine toxice, lipide, săruri minerale şi acizi organici.
Medicina modernă a pus la punct metode diferite de folosire a veninului de albine: de la injectarea lui, după ce a fost purificat, până la aplicarea lui sub formă de unguente. Iată şi câteva dintre afecţiunile tratate cu succes de acest leac!
Proprietăţile veninului de albine – Reumatismul
Cu ajutorul veninului sunt stopate multe din neplăcerile cauzate de artrită, sciatică, spondiloză. Administrarea se face strict sub control medical prin injecţii sau prin unguente. Odată cu veninul sunt eliberate în organism aproape 18 substanţe active printre care se numără şi melitina, un antiinflamator de 100 de ori mai puternic decât hidrocortizonul. Faţă de alte medicamente de sinteză, el stimulează organismul să producă singur cortizolul, un hormon cu efect antireumatic, potrivit clicksanatate.ro.
