News Flash:

Vor apărea brățările electronice și în România, a fost promulgată legea

24 Mai 2021
305 Vizualizari | 0 Comentarii
183061 6 bratara gps la picior sursa foto splash news

Așa cum bine cunoașteți, în luna decembrie a anului 2018 au fost emise normele metodologice prin intermediul cărora polițiștii care sunt sesizați cu privire la comiterea unui act de violență domestică pot emite, pe loc, ordine de protecție provizorii cu o valabilitate de 5 zile, evacuându-l pe agresor și stabilind în sarcina acestuia mai multe măsuri restrictive, menite să asigure protecție victimei, având drept fundament prevederile Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice

Bineînțeles că practica ne-a demonstrat că aceste măsuri sunt insuficiente în contextul în care lipsesc  dispozitivele electronice de monitorizare a agresorilor, utilizate în mai toate statele civilizate din spațiul Uniunii Europene. Fără aceste dispozitive, în prezent, chiar dacă este emis ordinul de protecție, agresorul poate reveni în orice moment la domiciliul victimei pentru a-și continua acțiunile violente.

Astfel, la data de 18 mai 2021, în Monitorul Oficial, partea I, nr. 515 a fost publicată Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale care vine să reglementeze înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică – SIME, modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere şi modul de acţiune în situaţia generării unor alerte, precum şi măsuri de protecţie a datelor implementate în cadrul acestui sistem.

Sistemul Electronic de Monitorizare Electronică se utilizează în scopul monitorizării electronice în următoarele situații:

executarea măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune;

executarea măsurii arestului la domiciliu;

aplicarea ordinului de protecție provizoriu și ordinului de protecție;

aplicarea ordinului european de protecție, în cazul în care România este stat emitent, potrivit Legii nr. 151/2016  privind ordinul european de protecție;

supravegherea la distanță, potrivit Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Dispozitivul electronic de supraveghere se va folosi astfel încât să nu îngrădească exercitarea dreptului la viața privată, mai mult decât este inerent naturii și conținutului procesului de monitorizare electronică, ori să nu provoace intenționat daune sau suferințe fizice ori psihice persoanei supravegheate, altele decât cele inerente naturii și conținutului procesului de monitorizare electronică

SIME este dezvoltat astfel încât să asigure compatibilitatea cu SNUAU 112, iar cheltuielile pentru dezvoltarea, administrarea, funcționarea, mentenanța și operarea acestuia se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Inspectoratului General al Poliției Române și al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

În cele ce urmează vom realiza o prezentare succintă a prevederilor actului normativ ce reglementează utilizarea dispozitivelor electronice pentru monitorizarea persoanelor, astfel:

Montarea dispozitivelor electronice de supraveghere la persoana supravegheată

Dispozitivul electronic de supraveghere mobil se montează pe glezna persoanei supravegheate. Prin excepție, dispozitivul electronic de supraveghere mobil se montează pe brațul persoanei atunci când montarea pe gleznă nu este fizic posibilă sau este contraindicată medical.

Dispozitivele electronice de supraveghere fixe se montează în imobilul în care se execută măsura arestului la domiciliu sau în imobilul de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie. Din rațiuni tehnice sau de securitate, dispozitivul electronic de supraveghere fix poate fi montat și în proximitatea imobilului.

În scopul verificării cu operativitate de către organele competente a alertelor SIME, persoana supravegheată este supusă fotografierii, cu ocazia montării dispozitivului electronic de supraveghere. Fotografierea se face fără consimțământul persoanei.

Organul de supraveghere și/sau operatorul tehnic instruiesc/instruiește persoana supravegheată cu privire la modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere, precum și cu privire la obligațiile pe care le are în cazul primirii unei alerte.

Verificarea dispozitivelor electronice de supraveghere

Organul de supraveghere și/sau operatorul tehnic au/are dreptul și obligația de a verifica inopinat, în orice moment al zilei, periodic ori la sesizare, dispozitivele electronice de supraveghere alocate persoanei supravegheate, iar în situația în care persoana supravegheată execută măsura arestului la domiciliu, verificarea dispozitivelor electronice de supraveghere se face la imobilul în care se execută măsura.

În acest caz, după fiecare verificare inopinată efectuată, organul de supraveghere informează despre aceasta judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată. Iar în scopul verificării dispozitivului electronic de supraveghere, organul de supraveghere și/sau operatorul tehnic au/are dreptul să pătrundă în imobilul unde se execută măsura, fără acordul persoanei supravegheate sau al persoanelor care locuiesc împreună cu aceasta.

În alte situații decât cele menționate anterior, verificarea dispozitivelor electronice de supraveghere purtate de persoana supravegheată se face la sediul organului de supraveghere sau în alt loc decis de acesta. Perioada dintre două verificări inopinate succesive, nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice.

Categorii de alerte

În cadrul Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică sunt generate următoarele categorii de alerte:

alertă de părăsire a imobilului, generată ca urmare a constatării prezenței dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată, în afara imobilului;

alertă de depășire a perimetrului, generată ca urmare a constatării prezenței dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată, în afara itinerarului sau limitei teritoriale stabilite;

alertă de apropiere, generată ca urmare a constatării prezenței dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată, în proximitatea dispozitivului electronic de supraveghere deținut de persoana protejată, sub distanța prestabilită;

alertă de defecțiune, generată ca urmare a pierderii semnalului dispozitivului electronic de supraveghere sau constatării oricăror alte defecțiuni în legătură cu funcționarea optimă a acestuia;

alertă de testare, generată în cadrul procedurii de montare a dispozitivului electronic de supraveghere, pentru a verifica funcționarea optimă a acestuia.

Preluarea alertelor și constituirea datelor de intervenție

Alerta generată de dispozitivul de supraveghere electronic se transmite, în mod automat, dispeceratului de urgență operat de către poliție, constituit în cadrul SNUAU 112, împreună cu:

datele de localizare ale dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată, din momentul declanșării alertei;

după caz, datele de localizare ale dispozitivului electronic de supraveghere deținut de persoana protejată, din momentul declanșării alertei;

datele de localizare ale dispozitivului purtat de persoana supravegheată și ale celui deținut de persoana protejată, actualizate în dinamică;

 datele de localizare ale dispozitivului purtat de persoana supravegheată, din ultimele 24 de ore anterioare declanșării alertei.

În situația generării mai multor alerte, sesizarea organelor de ordine publică și a organelor de supraveghere se face respectând următoarea ordine de prioritate:

alerta de apropiere;

alerta de defecțiune;

alerta de părăsire a imobilului;

alerta de depășire a perimetrului.

Date transmise persoanei protejate

Dispeceratul de urgență operat de Poliție contactează persoana protejată, o informează cu privire la declanșarea unei alerte și îi comunică următoarele:

datele de localizare ale dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată, la momentul declanșării alertei;

după caz, datele de localizare ale dispozitivului purtat de persoana supravegheată, actualizate în dinamică.

Prin excepție, în situația în care persoana protejată folosește un dispozitiv de supraveghere de tip software, datele de localizare ale persoanei supravegheate, precum și actualizarea acestora în dinamică, sunt transmise prin intermediul dispozitivului.

Activități comune în cazul generării unor alerte

Organele de ordine publică sesizate au obligația de a verifica, de îndată și potrivit ordinii de priorități, respectarea măsurii de supraveghere, intervenția acestora realizându-se după principiul „cel mai apropiat organ intervine”. Organul de supraveghere sesizat are obligația de a contacta telefonic persoana supravegheată, pentru a-i solicita explicații cu privire la declanșarea alertei și pentru a o îndruma cu privire la modul de acțiune. Cu privire la aspectele constatate în urma verificării modului de respectare a măsurii de protecție, organele de ordine publică, precum și organul de supraveghere întocmesc un proces-verbal.

Procedura în cazul alertei de părăsire a imobilului

În situația generării unei alerte de părăsire a imobilului, persoana supravegheată are următoarele obligații:

să rămână sau să revină în imobil;

să contacteze telefonic organul de supraveghere și să urmeze instrucțiunile acestuia.

Pentru verificarea respectării măsurii arestului la domiciliu, organele de ordine publică și organul de supraveghere au dreptul să pătrundă în imobilul unde se execută măsura, fără acordul persoanei supravegheate sau al persoanelor care locuiesc împreună cu aceasta, iar în cazul în care persoana supravegheată este prezentă în imobil, în procesul-verbal se consemnează declarațiile acesteia și, după caz, declarațiile celorlalte persoane care locuiesc împreună cu aceasta cu privire la motivul generării alertei.

Procedura în cazul alertei de depășire a perimetrului

În situația generării unei alerte de depășire a perimetrului, persoana supravegheată este obligată ca, de îndată:

să se prezinte la cel mai apropiat organ de ordine publică aflat în serviciu;

să contacteze telefonic organul de supraveghere și să urmeze instrucțiunile acestuia.

Organele de ordine publică au obligația de a se deplasa în locația indicată cu ocazia primirii datelor de intervenție, pentru depistarea persoanei supravegheate, iar în caz pozitiv are obligația de a întocmi un proces-verbal cu privire la locul și condițiile depistării.

Procedura în cazul alertei de apropiere

În situația generării unei alerte de apropiere, persoana supravegheată este obligată ca, de îndată:

să se prezinte la cel mai apropiat organ de ordine publică aflat în serviciu;

să contacteze telefonic organul de supraveghere și să urmeze instrucțiunile acestuia;

să se îndepărteze de persoana protejată.

Organele de ordine publică au obligația de a se deplasa, de îndată, la imobilul unde locuiește persoana protejată sau, după caz, în locația indicată cu ocazia primirii datelor de intervenție, urmând să întocmească un proces-verbal în care vor consemna situația de fapt constatată.

Încălcări ale obligațiilor persoanei supravegheate

Constituie încălcare a obligației legale de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere de către persoana supravegheată, următoarele fapte:

de a nu contacta telefonic organul de supraveghere sau de a nu răspunde la încercarea de contactare telefonică a acestuia, în cazurile prevăzute de prezenta lege;

de a nu se prezenta la cel mai apropiat organ de ordine publică aflat în serviciu, în cazurile prevăzute de prezenta lege;

de a nu se îndepărta de persoana protejată;

de a nu alimenta cu energie electrică, potrivit instrucțiunilor, dispozitivele electronice de supraveghere;

de a efectua orice operațiune neautorizată asupra dispozitivelor electronice de supraveghere;

de a împiedica, în orice mod, organele de ordine publică sau organul de supraveghere să verifice respectarea măsurii de supraveghere.

În vederea stabilirii existenței amenințărilor la adresa securității naționale, prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, cu autorizarea prealabilă a unuia dintre judecătorii anume desemnați de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, au acces la datele de localizare din SIME.

Modificarea și completarea unor acte normative

Cu ocazia intrării în vigoare a Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale se aduc modificări mai multor acte normative, după cum urmează:

I. Codul penal

La infracțiunea de distrugere prevăzută de art. 253, după alin. (2) se introduce alin. (21), cu următorul cuprins: „Distrugerea unui dispozitiv electronic de supraveghere folosit pentru monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare sau execuțional penale se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”;

La infracțiunea de evadare prevăzută de art. 285, după alin. (3) lit. b) se introduce o nouă literă, lit. c), cu următorul cuprins: „Încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condițiilor de deplasare, stabilite potrivit legii”;

Infracțiunea de evadare prevăzută de art. 285 alin.(4) se modifică și va avea următorul cuprins: „În situațiile prevăzute la alin. (3) lit. a) și b), pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la restul rămas neexecutat din pedeapsă la data evadării”;

La infracțiunea de evadare prevăzută de art. 285, după alin. (4) se introduce alin. (41), cu următorul cuprins: „În situația prevăzută la alin. (3) lit. c), se aplică regulile privind concursul de infracțiuni”.

II. Codul de procedură penală

Conținutul controlului judiciar statuat la art. 215 alin. (2), lit. c) se modifică și va avea următorul cuprins: „să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”;

Condițiile generale de luare a măsurii arestului la domiciliu prevăzute la art. 218 alin.(3) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Măsura nu poate fi dispusă cu privire la inculpatul față de care există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit o infracțiune asupra unui membru de familie cu care acesta locuiește, cu privire la inculpatul care locuiește cu persoanele prevăzute la art. 221 alin. (2) lit. b) ori cu privire la persoana cercetată sau condamnată pentru infracțiunea de evadare”;

Conținutul măsurii arestului la domiciliu statuat în art. 221 alin. (3), se modifică și va avea următorul cuprins: „Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere și/sau să respecte una sau mai multe dintre obligațiile prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. d)-k). Prevederile art. 215 alin. (8), (81) și (9) se aplică în mod corespunzător”;

La conținutul măsurii arestului la domiciliu prevăzut de art. 221 alin. (6), se introduce un nou alineat, alin. (61), cu următorul cuprins: „În situația prevăzută la alin. (6), în încheiere se va indica în mod expres perioada de timp, precum și, după caz, locul de muncă, instituția de învățământ, unitatea sanitară sau alt loc în care s-a aprobat deplasarea inculpatului”;

La conținutul măsurii arestului la domiciliu prevăzut de art. 221 alin. (11) se introduce un nou alineat, alin. (12), cu următorul cuprins: „Atunci când, cu rea-credință, inculpatul încalcă obligația de a nu părăsi imobilul ori nu respectă itinerarul sau condițiile de deplasare, stabilite potrivit legii, organul de supraveghere are dreptul de a-l prinde pe inculpat și de a-l prezenta de îndată procurorului, în cursul urmăririi penale, judecătorului de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanței de judecată, în cursul judecății, pentru a proceda potrivit alin. (11)”;

Procedura dării în urmărire prevăzută de art. 521 alin. (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „Darea în urmărire se dispune, prin ordin, de Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București sau, după caz, de inspectoratul de poliție județean, sesizat potrivit alin. (3)”.

III. Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

La măsurile preventive neprivative de libertate aplicabile persoanelor fizice prevăzute la art. 82, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (31), cu următorul cuprins: „În cadrul programului de supraveghere, se va stabili ca, cel puțin o dată la 7 zile calendaristice, persoana aflată sub control judiciar să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa”.

IV. Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Regimul semideschis prevăzut la art. 37 alin. (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis pot presta muncă și desfășura activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, în afara penitenciarului, sub supraveghere inclusiv electronică. Supravegherea îndeplinirii obligației de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere se face în condițiile stabilite prin lege specială”;

Temeiul legal al executării arestului la domiciliu prevăzut la art. 124 alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „În situația în care, cu ocazia dispunerii măsurii arestului la domiciliu, se stabilește ca inculpatul să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere, potrivit art. 221 alin. (3) din Codul de procedură penală, supravegherea îndeplinirii obligației de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere se face în condițiile stabilite prin lege specială”;

Prevederile art. 125 se modifică și vor avea următorul cuprins: „Supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu sau a obligațiilor impuse inculpatului, pe durata acesteia, se realizează de către inspectoratul de poliție județean, respectiv de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, denumit/denumită în continuare organ de supraveghere, în a cărui/cărei circumscripție se află imobilul în care locuiește inculpatul, stabilit prin încheiere”;

După art. 128 ce prevede comunicarea măsurilor privind arestul la domiciliu se introduce un nou articol, art. 1281 care va avea următorul cuprins: „După comunicarea măsurii privind arestul la domiciliu, inculpatul are obligația de a se deplasa de îndată la imobilul prevăzut la art. 126, în vederea executării măsurii”;

La executarea supravegherii arestului la domiciliu prevăzută la art. 129, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (31) cu următorul cuprins: „Perioada dintre două verificări inopinate succesive, potrivit alin. (3), nu poate fi mai mare de două zile calendaristice”; iar după alin. (5) se introduc două noi alineate, respectiv alin. (6) și (7) cu următorul cuprins: „(6)Măsurile cuprinse în programul de supraveghere pot fi contestate de către inculpat sau orice persoană interesată, prin contestație adresată judecătorului de drepturi și libertăți, judecătorului de cameră preliminară sau instanței de judecată care a dispus măsura arestului la domiciliu. Prevederile art. 219, respectiv art.220 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător” și „(7)Prin hotărârea luată, organul judiciar prevăzut la alin. (6) poate modifica sau completa programul de supraveghere, în tot sau în parte”;

La procedura de sesizare în cazul nerespectării cu rea-credință a măsurii și obligațiilor prevăzută la art. 131 alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins: „Prevederile art. 221 alin. (11) din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător”, iar după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: „În vederea verificării situației de fapt și întocmirii sesizării prevăzute la alin. (1), organul de supraveghere are acces, în condițiile legii, la documente, imagini, înregistrări audiovideo sau orice înscrisuri necesare, deținute de autoritățile sau instituțiile publice, persoanele juridice ori persoanele fizice”.

Teoretic, acest nou act normativ ar trebui să producă efecte pe care să le constatăm de îndată, iar prin intermediul acestor prevederi să putem asigura o mai bună protecție victimelor violenței domestice cât și celorlalți cetățeni care fără voia lor pot intra în contact cu diverși infractori violenți, însă din punct de vedere al practicii, așa cum rezultă din textul de lege, monitorizarea electronică se va aplica, în primă fază, în sistem pilot, cazurilor referitoare la ordinul de protecție, ordinul de protecție provizoriu și ordinul european de protecție, începând cu data de 1 martie 2022 până cel târziu la data de 31 decembrie 2025.

Nu ne rămâne decât să vedem cât de mult sunt interesați guvernanții de siguranța cetățenilor acestei țări, în funcție de cât de repede vor aloca sumele necesare la bugetele IGPR și ANP în vederea implementării cu operativitate a fazei pilot privind monitorizarea electronică.

CITEȘTE AICI LEGEA PRIVIND MONITORIZAREA ELECTRONICĂ ÎN CADRUL PROCEDURILOR JUDICIARE ȘI EXECUȚIONAL PENALE

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

© 2021 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0896 (s) | 23 queries | Mysql time :0.027014 (s)