vineri, 29 martie, 2024

WWF România: ‘România are o silvicultură bună, cel puţin la nivel de teorie’

Distribuie:

Publicat:

România are o silvicultură bună, cu un sistem de norme foarte bine pus la punct, cel puţin în teorie, dar specialiştii din pădure trebuie să ia în considerare faptul că nu mai este ca înainte, prin prisma schimbărilor climatice, a afirmat, joi, într-o dezbatere online, Radu Melu, manager păduri la WWF România.

"Fiecare dintre noi trebuie să conştientizăm că nu mai putem aşa. Nu se poate ca fiecare dintre noi să acţionăm la nivelul schimbării climatice păstrând acelaşi mod de viaţă. Trebuie să fim atenţi cu gunoiul, cu energia electrică, cu apa, cu modul de transport. Putem să împădurim şi pădurile au un mod de atenuare a problemelor cu emisiile de carbon şi nu numai. În România, avem în momentul de faţă, cel puţin la nivel de teorie, un sistem de norme foarte bine pus la punct, mai ales dacă îl judecăm în comparaţie cu ce s-a întâmplat în Europa de Vest. Avem o silvicultură bună, cel puţin la nivel de teorie. Uneori, regulile nu s-au respectat şi în teren, dar asta e o altă discuţie. Cu toate aceste, însă, în contextul schimbărilor climatice, în care vorbim de cu totul alt decor, poate că practicile silvice de până acum încep să nu mai fie atât de bune, pe alocuri. Specialiştii din pădure trebuie să ia în considerare faptul că nu mai e ca înainte. Dintr-un chestionar recent pe care l-am făcut a rezultat faptul că avem o problemă cu doborâturile şi rupturile de vânt. După aceea, o problemă cu atacurile insectelor de scoarţă şi defoliatorii care fac ravagii în Europa de Vest. Apoi, incendiile de pădure sunt o problemă, deocamdată destul de accentuată în Europa, mai puţin în România. De asemenea, o altă problemă sunt ploile îngheţate care au un rol distructiv în pădure", a declarat Melu.

Specialistul WWF România a apreciat că apariţia pâlcurilor de păduri în afara fondului forestier nu este un lucru îmbucurător, deoarece în acele zone activitatea agricolă s-a redus şi, în plus, se pierd suprafeţe importante de pajişti, potrivit Agerpres.ro.

"Numărul celor implicaţi în conştientizarea situaţiei în care ne găsim (în materie de protecţie a mediului, n.r.) va creşte. Simt acest fenomen şi în România, unde numărul celor implicaţi este în creştere şi, din punctul meu de vedere, e un lucru îmbucurător. Este relativ greu să-ţi faci o imagine doar dintr-o vizită la picnic sau într-o deplasare prin pădure. Trebuie să judecăm lucrurile prin prisma informaţiilor centralizate pe care le avem. În momentul de faţă se întâmplă nişte lucruri (…) Putem să spunem că e îmbucurător că au apărut păduri în afara fondului forestier, pe terenurile agricole. Dar nu este la fel de îmbucurător pentru că acolo s-a redus activitatea agricolă şi pierdem un alt ecosistem extrem de valoros – pajiştile… Cred că trebuie să avem o soluţie la ceea sce se întâmplă în momentul de faţă şi anume că, într-adevăr, suprafeţele acestea de pădure cresc. Într-o altă ordine e idei, în pădurile pe care deja le avem se întâmplă uneori, nu tot timpul şi nu peste tot, să avem zone nevralgice, dar şi zone-fanion, care ne reprezintă foarte bine, inclusiv pădurile virgine", a spus Melu.

Specialişti din domeniul protecţiei mediului au participat, joi, la dezbaterea cu tema "Natura pe plus – Ferestre spre viitorul afacerilor".

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img